După o întrerupere forțată, care a durat mai bine de patru decenii, Banca Națională a României a redevenit bancă centrală, chemată să exercite funcțiile din economia de piață. Avatarurile perioadei de tranziție au facut însă ca misiunea băncii centrale a României să fie dificilă.
Politica monetară, responsabilitate fundamentală a BNR, a fost confruntată cu numeroase provocări, demersul antiinflaționist fiind, nu de puține ori, subminat de necesitatea de a urmări obiective macroeconomice conflictuale sau de a acționa ca împrumutator de ultimă instanță pentru a evita o criză generalizată a sistemului bancar. În aceste condiții, bătălia cu inflația a avut, până la sfârșitul anilor ’90, o singură reușită majoră, și anume aceea de a îndepărta amenințarea hiperinflației. Ea a fost completată abia în ultimii ani cu plasarea ritmului de creștere a prețurilor pe o tendință descendentă sustenabilă, care a permis aducerea acestuia sub pragul de 10 la suta în anul 2004 și adoptarea în august 2005 a unei strategii moderne de politică monetară:țintirea direct a inflației.
Supravegherea prudențială și reglementarea sistemului bancar au evoluat permanent, constituindu-se treptat într-un cadru adecvat pentru funcționarea acestuia la standarde înalte tot mai apropiate de cele occidentale. Sistemul bancar românesc, deloc ocolit de tensiuni în anii ’90, a fost asanat și consolidat, ajungând la un nivel remarcabil de stabilitate financiară și la o capacitate ridicată de a juca rolul de locomotivă a economiei reale și a integrării în Uniunea Europeană.
Emisiunea de numerar, funcția cea mai vizibilă a BNR, a parcurs o perioadă spectaculoasă, în care Eminescu, Iorga, sau Caragiale și-au găsit locul pe bancnotele din hârtie și, mai recent, din polimer, iar asigurarea unei circulații fluent a numerarului în econimia românească a fost îndeplinită cu greutățile specific unei perioade relative îndelungate de persitență a inflației. Denominarea monedei naționale, realizată în iulie 2005, a marcat încheierea unei perioade cu inflație înaltă și instabilă, contribuind la procesul dezinflaționist, valorile nominale mai scăzute și stabiliatea structurii emisiunii sporind încrederea publicului în moneda națională.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu